Proprietăţile naturale ale plutei şi cerinţele de mediu, împreună cu tehnologii moderne au condus la crearea unui produs cu caracteristici unice...  PLUTA STROPITA.

 

Pluta este scoarţa stejarului de plută (Quercus Suber şi Quercus Occidentalis) şi este constituită din milioane de celule moarte pline cu un gaz, asemănator cu aerul.

Acest gaz constituie circa 90% din componenţa sa şi este responsabil de greutatea foarte scazută si rezistentă la compresiune a plutei.

Pereţii acestor celule sunt constitiuţi din suberină si cerină, substanţe care dau impermeabilitatea, rezistenţa la foc, flexibilitatea și rezistenţa la putrefacţie.

Pluta, într-una dintre secţiuni este hexagonală, în timp ce în secţiunea transversală are un aranjament dreptunghiular-perpendicular, la fel ca o cărămidă, unităţile tridimensionale din care este structurată pluta fiind denumite celule.

 

Celulele de plută sunt hexagonale, prismatice. Pereţii dreptunghiulari al celulelor sunt ondulate, acest lucru determinând elasticitatea plutei.

Pluta conţine în jur de de 42 milioane de celule/cm³, fiind unul dintre materialele cu cea mai mare densitate de celule descoperită vreodată!

Nici în ziua de azi nu este în totalitate cunoscut procesul transferului termic prin materialele cu structura celulară, cum este şi pluta.

Schimbul de căldură se efectuează, în general prin conducţie, convecţie şi radiaţie termică. Transferul termic se realizează prin interiorul celulelor care compun materialul.

Transferul termic prin materialele cu densitate mare de celule este mult mai lentă, decât prin materialele cu densitate mică de celule.

În cazul celulelor cu un diametru echivalent mai mic de 1 mm umplute cu mediu gazos, conducţia şi convecţia termică sunt totalmente nesemnificative în procesul transferului termic, rolul principal avându-l radiaţia termică.

Transferul termic se face din celulă în celulă, căldura nepărăsind materalul până nu trece prin toate celulele componente din structura sa.

Din acest motiv, pluta nu are definit ştiinţific punctul de îngheţ, temperatura în miezul ei niciodată nu reuşeşte să coboare sub 0ºC sau să crească peste 35ºC.

 

Pluta stropită se poate utiliza pentru:

• izolare termică în general

• acoperirea tencuielilor şi faţadelor

• adeziv între ciment şi faianţă, parchet, inclus pe faianţă veche

• sigilarea crăpăturilor şi fisurilor de mici dimensiuni

• amortizarea zgomotului, a vibraţiilor şi a rezonanţei în edificii

• protecţie împotriva oxidării

• izolarea depozitelor industriale

• protecţie împotriva umidităţii şi a micoflorei

• acoperire de grinzi şi stâlpi de fier

• sigilarea crăpăturilor şi fisurilor de mari dimensiuni la lista aplicaţiilor prezentate în tabelul de mai sus pot fi adăugate multe alte întrebuinţări.

Citând doar câteva dintre acestea ca exemplu:

- adeziv pentru benzile de cauciuc de pe asfalt

- treceri de pietoni pentru evitarea alunecării pietonilor sau a motocicletelor în caz de precipitaţii

- material intermediar între ciment şi clor cauciuc în piscine

- material izolant şi sigilant pentru ţigle în cazul acoperişurilor

- izolare case de lemn

- depozite pentru apă/ulei/benzină

- termoizolarea conductelor de abur, gaz sau produse petroliere

- izolarea rezervoarelor de metanol, pb, etc,..

- termo si fonoizolaţia staţiilor de reglare

–măsurare gaze naturale (srm)

- terenuri de sport.

- piscine cu apă sărata, termală, etc.

- etanşeizarea subsolurilor impotriva apei freatice si umiditătii.

 

Rezistenţa la foc a produselor din plută este foarte mare ca urmare a carbonizării suprafeţei sale şi capacităţii ridicate de izolare termică.

Flacăra nu se răspândeste, integritatea materialului este mentinuţă, nu emană funingine, nu degajă gaze toxice.

În urma certificării la foc de laboratoarele oficiale, a fost clasificat cu clasa 1 (fosta m1 – noua denumire europeană standard: a1).

Poliuretanul sau polistirenul, în caz de incendiu, eliberează gaze toxice pe bază de cianuri (in 24 martie 1999, un incendiu izbucnit intr-un camion frigorific izolat cu poliuretan în tunelul Mont Blanc, a cauzat decesul a 39 de oameni din cauza intoxicării).

 

Pluta stropită respiră, astfel permite schimbul suficient de aer, fără a lasă loc condensului sau umezelii, eliminînd condiţiile de formare al igrasiei.

Alte materiale izolatoare, în principal bazate pe substanțe petroliere, cum ar fi poliuretanul, polistirenul expandat, sunt materiale care nu permit ventilarea și respiraţia suficientă a pereţilor sau acoperişurilor.

În anul 2000 s-a aplicat pluta fluidă in subsolul clădirii Ministerului de Externe din Italia, Roma, care avea o problemă serioasă cu umezeala;

în prezent, în subsol nu este nicio urmă de umezeală, iar locul este folosit astăzi pentru depozitarea documentelor.

 

Datorită proprietății plutei de a rezista la foc, în unele incendii forestiere s-a constatat că arborii de plută rămân cu scoarța lor încă atașată, si reușesc să supraviețuiască efectelor flăcărilor, chiar dacă restul de frunziș a fost ars.

Acest lucru se întâmplă deoarece, asa cum arde, interiorul scoarței se închide datorită reacției la căldură, împiedică intrarea de oxigen pentru combustie, protejând astfel copacul, care în sezonul viitor va fi recuperat în întregime.

 

Există câteva materiale izolatoare care au un coeficient de conductivitate termică mai scăzut decât pluta stropită, dar fără îndoială se neglijează alte proprietăți, care în timp au un efect negativ asupra calității termoizolatoare al materialului.

Calculele simplificate pentru pierderi de căldură țin cont numai de coeficientul de conductivitate termică, iar materialele termoizolatoare se compară numai în funcție de acest coeficient.

 

ESTE GREȘIT!!!! Proprietățile termice de care din păcate nu se țin cont:

- conceptul de “difuzie termică”, care se referă la viteza de propagare a căldurii prin materialul izolator.

La acest capitol, pluta stropită câștigă împotriva oricărui alt izolator termic.

- coeficientul de asimilare termică se definește ca fiind cantitatea de căldură acumulată într-un ciclu de variație în timp a temperaturii, de către un element plan, cu suprafața de 1 m² și grosimea de 1 m.

- indicele de inerție termică: reflectă proprietatea elementelor de a se opune variațiilor de temperatură, diminuându-le efectul prin atenuarea amplitudinii și întârzierea undelor termice. Indicele inerției termice reprezintă numărul undelor ce pătrund în grosimea elementului

- coeficientul de amortizare termică: reflectă capacitatea unui element de a atenua variațiile de temperatură ale aerului exterior în vederea realizării unor condiții bune de confort termic în încăperi. Acest indice trebuie luat în considerare atât în condiții de vară, cât și în condiții de iarnă. În spațiile în care este nevoie să menținem o temperatură interioară constantă (şcoli, spitale, locuinţe), este recomandată folosirea materialelor cu difuzie termică scăzută, pentru ca variaţia temperaturii exterioare (temperaturile de zi şi noapte) să nu afecteze temperatura interioară, probleme care se ivesc în cazul folosirii unui material izolator care nu este adecvat.

 

Prin pulverizarea unui strat de plută de o grosime de aproximativ de 3,5-4 mm se asigură:

1. garanție de 10 ani-inclusiv a culorii, fiind rezistentă la razele UV,

2. amortizarea zgomotului din exterior, de impact cauzat de ploaie sau grindină;

3. etanșarea fisurilor generale, a crăpăturilor și a găurilor;

4. impermeabilitatea generală al acoperișului sau fațadei împotriva infiltrațiilor sau scurgerilor de apă;

5. uniformitatea izolării termice cu eliminarea surselor de condens și punți termice;

6. economia de energie, de cel puțin 40% din energia consumată pentru încălzire și climatizare;

7. scăderea temperaturilor din interior, în timpul verii,

8. durabilitatea proprietăților și caracteristicilor sale, fără a fi afectată de agenții atmosferici;

9. finisaj estetic excelent.

10. ignifugare

11. nu este nevoie de autorizație de construcţie!! produsul are marcaj CE şi peste 100 de teste şi Certificări europene.

 

Pluta stropită își păstrează caracteristicile termorezistente în timp şi rezistă la şocuri termice.

 

Pluta stropită a fost testată la șocuri termice de răcire la – 50°C urmată de încălzire la + 80°C, în mai multe cicluri succesive. Materialul nu a suferit nicio modificare.

 

Mod aplicare: prin pulverizare mecanică cu pistol

Durata de aplicare: 200-250 m²/zi/om.

Se poate aplica la temperaturi cuprinse intre: -5 şi +55°C.

Eco Corkline srl.

Eco Corkline srl.

Va punem la dispozitie: parchet, parchet din pluta, pardoseli din pluta, podele pluta, pluta, parchet incalzire, parchet flotant, parchet baie si bucatarie.